Cine ne numără şi ce vom fi întrebaţi la recensământ.

Între 12 şi 25 mai, peste 12.000 de recenzori vor bate la uşile noastre pentru a colecta datele personale ale tuturor cetăţenilor din ţară, dar şi ale celor din străinătate, prin intermediul rudelor de-acasă. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Intră voluntar pentru un recensământ corect în Republica Moldova Recensământ în Republica Moldova: Localitatea cu cei mai mulţi români ... De luni, 12 mai, timp de 14 zile, pregăteşte-te să-i deschizi uşa unuia dintre cei aproximativ 12.000 de recenzori care colectează date pentru recensământul populaţiei şi al locuinţelor. Spre deosebire de recensământul din 2004, recenzorul îţi va prezenta patru chestionare. Unul despre tine, altul despre imobilul în care trăieşti, altul despre spaţiile colective de locuit şi un al patrulea formular pentru persoanele cu şedere temporară de până la 12 luni în Moldova. Va trebui să răspunzi în total la 66 de întrebări, iar interviurile nu vor dura mai mult de 30 de minute. Etnie, limbă, religie şi surse de venit Vei fi întrebat despre apartenenţa ta etnică, ce religie ai, care este limba ta maternă şi în ce limbă vorbeşti cel mai des, ce profesie ai şi unde lucrezi. De asemenea, urmează să indici care sunt sursele tale de venit, din cele 13 variante de răspuns. Recenzorii vor mai dori să afle în ce ţări ai fost în ultimul an, dacă vrei să pleci în străinătate în viitorul apropiat şi peste cât timp planifici să te întorci în Moldova. Referitor la apartamentul sau casa ta, operatorii de interviuri vor fi interesaţi de suprafaţa în care locuieşti, câte camere are, numele persoanelor împreună cu care stai şi gradul de rudenie, dar şi ce alte imobile mai ai în proprietate. „Recenzorii au fost instruiţi cum trebuie să se comporte pentru a convinge populaţia să furnizeze date cu caracter personal. În baza informaţiilor colectate, sunt făcute politici naţionale şi strategii în beneficiul întregii societăţi. De pildă, în mediul rural datele vor fi utilizate pentru amenajarea de apeducte sau canalizări noi. Din sondajele neoficiale, reiese că avem mai mulţi oameni conectaţi la internet decât cei care beneficiază de sisteme de canalizare. Recensământul ne-ar putea demonstra real câte gospodării au acces la un apeduct centralizat şi sisteme de canalizare“, precizează şefa Direcţiei statistică demografică şi recensământul populaţiei, Natalia Bargan, de la Biroul Naţional de Statistică (BNS). Date preluate prin intermediul rudelor În cazul moldovenilor care trăiesc peste hotare, datele personale vor fi preluate de la rudele acestora, din ţară. „Am rugat ca persoanele care se află mai mult de 12 luni peste hotare să-şi contacteze rudele de-acasă şi dumnealor să furnizeze informaţii despre ei. Este o nuanţă cam delicată legată de limba vorbită, de etnie şi de religie. Experţii internaţionali ne recomandă ca aceste date ale oamenilor care nu sunt de faţă cu recenzorul să nu fie centralizate“, mai precizează Bargan, adăugând că numele oamenilor care locuiesc împreună cu persoana intervievată şi gradele de rudenie sunt necesare pentru a identifica nucleele familiale din ţară. Formularele sunt pe drum Chiar dacă la BNS bucătăria organizării recensământului pare bine pusă la punct, şefii de circumscripţii susţin că va fi mai dificil să preia datele de la oameni, din pricina numărului extins de întrebări. „Recenzorii au fost instruiţi în privinţa recensământului şi a conduitei pe care trebuie s-o aibă pe teren. Acum e mai complicat decât la celelalte numărători, fiindcă trebuie să luăm şi datele pentru clădiri. În schimb, sondajul va fi mai complet“, e de părere Alexandru Bejenaru, şef de circumscripţie peste comunele Larga, Medveja şi Cotiujeni din raionul Briceni. „Avem o hartă a teritoriului şi lista persoanelor care vor fi intervievate. Aşteptăm să primim toate formularele pentru cele patru chestionare, astfel încât săptămâna viitoare, când începe recensământul, să fim pregătiţi“, mărturiseşte Lilia Sofronie, şef de circumscripţie peste nouă sate din raionul Râşcani. „În raion avem patru circumscripţii şi 407 recenzori care vor prelua datele de la oameni. În situaţii-limită, dacă interlocutorii sunt în stare de ebrietate sau sub influenţa drogurilor, operatorii vor reveni în altă zi. Dacă nu pot răspunde, oamenii vor fi îndrumaţi la sediile circumscripţiilor pentru a completa formularele“, susţine şi Dina Sandiuc, şefa biroului de Statistică din Drochia. Primele date vor fi făcute publice la finele anului În cele 14 zile cât va dura preluarea datelor, vor fi intervievaţi cetăţenii din ţară, personalul misiunilor diplomatice şi din birourile consulare moldoveneşti şi străinii care locuiesc temporar în Moldova. Datele centralizate vor fi disponibile la finele acestui an. Pentru recensământul din acest an a fost calculat un buget de 90 de milioane de lei, dintre care jumătate sunt asiguraţi de Guvern, iar restul - din fonduri externe. Premii pentru localităţile cu cei mai mulţi români Primele trei localităţi din ţară cu cei mai mulţi români declaraţi vor fi premiate de către reprezentanţii mişcării civice Tinerii Moldovei. Astfel, prima poziţie va fi premiată cu un autovehicul Dacia Duster tricoloră. Premiul pentru locul secund constă într-un sejur pe litoralul Mării Negre pentru toţi şcolarii din localitatea respectivă. Iar premiul pentru cea de-a treia localitate clasată constă în cursuri de instruire pentru funcţionarii administraţiei publice locale, în vederea accesării de fonduri europene.

click